Citeam de curand in cartea lui Scoble si Israel o chestie foarte interesanta despre evolutia blogging-ului in lume pe zone (tari, de fapt) si ma intrebam cum afecteaza cultura nationala ceea ce se intampla in Romania cu blogurile. Probabil ca ea nu are cum sa fie elementul crucial de impact din cauza caruia noi nu dam pe dinafara in ceea ce priveste fenomenul asta (vezi rezultatele RoBloggers Survey – ceva mai optimiste, si post-ul lui Zoso – ceva mai subiectiv, dar mai aproape de convingerile unora dintre noi).
Concluziile la care ajung Robert Scoble si Shel Israel sunt printre altele:
- in asteptarile lor se prefigura o Germanie plina de bloguri, avand populatia pe care o are si un grad de dezvoltare IT superior – totusi, Germania s-a dovedit a fi mult mai putin activa ca Franta, de exemplu – in mod evident, unele tari se dovedesc a fi mai determinate din punct de vedere cultural sa fie suficient de deschise pt a sustine un asemenea fenomen.
- cei doi nu au prea inteles de ce o firma ca BMW nu pare sa aiba planuri legate de blogging. Ei considera ca BMW-ul ar fi o companie ideala care detina un blog, datorita fapului ca multi dintre clientii sai sunt ceea ce este denumit drept “passionate evangelists”.
- comparativ cu tarile de limba spaniola, Germania chiar e foarte active blog-wise – se pare ca “Spanish-speaking countries don’t blog” – in acest caz exista doua bariere: pe de o parte, companiile mici nu se apuca de blogging pentru ca au preconceptia ca toate actiunile internet-related implica costuri foarte mari; pe de cealalta parte, companiile mari inca nu inteleg beneficiile pe care le pot avea daca ar detine un blog.
-
China este o alta
tara in care predictiile celor doi autori nu s-au potrivit cu realitatea. Desi “business is booming” iar un procent tot mai mare din populatie are acces la internet, bloggingul este inca un fenomen cu evolutie stagnanta, fapt datorat in principal cenzurii si al controlului statului asupra canalelor media. Chiar daca nu se pleaca de la premisa ca statul va interveni in mod direct in business blogging, toti antreprenorii sunt constienti de faptul ca daca statul ar vrea sa inchida sau sa cenzureze un blog, ar putea sa o faca fara absolut nici un impediment.
- in ciuda unei culturi deosebit de formala si de conservatoare, in Japonia bloggingul cunoaste o evolutie rapida (si la nivelul blogurilor personale si al celor de business). Explicatia pare a fi data se pare de usurinta cu care japonezii pot sa jongleze intre atitudinea formala (la servici) si informala (acasa sau in compania prietenilor).
- despre cultura britanica, rezervata si un pic “stiff”, s-ar fi putut zice ca nu reprezinta tocmai cel mai potrivit “sol” in care sa se poata dezvolta bloggingul. Pe de alta parte, despre irlandezi se spune in general ca sunt oameni cu darul povestirii si foarte deschisi. However, in
Anglia bloggingul este deja un fenomen prezent la scala larga, in timp ce in Irlanda nu prea - se pare ca explicatia pentru situatia din Irlanda este insa data nu de cultura ci de factorul tehnic, deoarece “it lags behind other countries in broadband adoption in the home”.
Ma intreb deci in ce masura cultura romaneasca favorizeaza sau nu dezvoltarea acestui fenomen. Avand in minte grila lui Hofstede si rezultatele ei dupa aplicarea pe Romania, rezulta ca avem de-a face cu o cultura:
- colectivista;
- mai curand feminina decat masculina;
- in care se manifesta o distanta mare fata de autoritate si
- un nivel ridicat de evitare a incertitudinii
- si care este mai curand orientata pe termen scurt decat lung.
Cu siguranta orientarea pe termen scurt nu ajuta in acest caz, in business-blogging consecventa fiind unul dintre elementele cruciale necesare pentru a asigura succesul respectivului demers. Totodata, distanta mare fata de autoritate si nivelul ridicat de evitare a incertitudinii indica faptul ca unei persoane care provine dintr-o astfel de cultura nu ii e tocmai usor sa fie complet sincera, passionate si transparenta about toate subiectele sale de interes. Inclinatia spre feminitate poate favoriza insa fenomenul, la fel si colectivismul (v. networking).
Mai greu de spus care este impactul exact pe care il are aspectul cultural asupra fenomenului in Romania, si cat din lipsa avantului in domeniu se datoreaza pur si simplu unui “lag” datorat mai mult aspectelor de ordin tehnic (cat la suta din populatie are acces la un computer, cat la suta la internet, cat de important este segmentul de populatie care poate fi targetat prin canalul acesta media pentru anumite companii, etc.)