Mama lor

grrr.
unul dintre lucrurile pe care trebuie sa le fac pentru job este sa scriu in fiecare saptamana un articolas despre ce facem noi la firma, publicat intr-un ziar saptamanal de specialitate, care are o traditie cam de 50-60 de ani (exprimare frumoasa pentru un ziar invechit, comunistic si plin de limba de lemn).
si avand in vedere ca se apropie sfarsitul anului si ca nu prea mai avem subiecte, sefa mea a zis, stiind cam in ce zona imi sunt interesele, sa scriu despre bloguri. ca sigur o sa fie interesant pentru toata lumea.
toate bune si frumoase, scriu articolul, il predau. saptamana trecuta n-a aparut ca n-au avut spatiu. saptamana asta nu s-a publicat din motive incerte. dar era clar din ce am reusit sa scot de la o parte din redactie (partea rusinata de faptul ca nu stiau exact cum sa-mi explice), ca cei care au decis sa nu se publice aveau o mentalitate tip "cah, internet, diavolul"
grrr.

Dezamagire totala: Google si Youtube are no gods. Ca sa vezi ;))

Nu mi-am imaginat niciodata ca Google nu e in stare sa imi aduca vreo informatie, orice informatie, pe tava. Nu tu poze, nu tu texte, nu tu nimica relevant. BOOOOOO :P Ce ne-am obisnuit si cu binele asta..

Mi-am adus aminte asta seara de Scoala Vedetelor, uitandu-ma pe site-ul Madalinei Ghitescu, a actrita tanara si misto, very Lolita-like, pe care am vazut-o ieri in Vitamine si azi in Marilena de la P7 a lui Nemescu.

Remember Scoala Vedetelor? Ei bine, jumatate din lumea care canta si are succes in masa azi pe piata muzicala romaneasca a avut ceva de-a face cu emisiunea asta (in 94 sau 95 cred ca a inceput): Goia de la Voltaj, Nicoleta de la Hi-q, Class, etc etc etc siiii.. Adrian Despot de la Vita de Vie. Yummmm. [forbidden yumm, 'cause e casatorit si are 2 copii, si pare atat de "aaawwww" de dedicated to his family, incat asta nu te poate face decat sa il adori si imbaloshezi si mai mult, mai ales, ca nu-i asa, canta si bine si jurizeaza bestial la Megastar].



Asa, si revenind, cred ca ar fi foarte tari si lame at the same time emisiunile de pe atunci, poze, chestii. Si nimic, nada, ioc - Google si Youtube zic ca nu exista. De kkt :P

Inca o cugetare profunda a acestei luni.. :))

Si tot din ciclul "vorbesc mult si prostii pentru ca e sambata seara si mor de lene si de dulce plictiseala"

.. cred ca Andreea Marin e cea mai urata gravida ever!

Asta in plus fata de faptul ca e cea mai antipatica si falsa femeie ever :) Dar asta e in general. De 10 ani de cand ne spala pe creier batranii si casnicele neamului.

Totusi, de cand e pe cale sa devina lauza (god, I love using this word just for her - pentru ca e de asemenea unul dintre cele mai urate cuvinte de pe fata pamantului, nici o legatura cu "limba noastra-i o comoara" & shit) arata ca o baba cu burta mare. Si imbracata oriiiibiiiil!
Albastru american, mult negru, CUPOANE intregi de material greu, falduri peste falduri, haine de cooperativa de tara, where the fuck is Levintza in all this? Nici inainte nu ma dadea pe spate felul in care era imbracata Andreea Marin la her most idiotic show in a world, dar what's up with this huge nonsense? I-o fi zis: "Femeie, sorry, esti cat un cal troian, imi iau mana de pe tine!"?
Problema nu e insa legata de cata s-a facut, pentru ca mi se pare complet acceptabil sa te faci cat globul cand esti insarcinata, ci de faptul ca stilistul ei ori a innebunit, ori nu mai are asa ceva, si "saraca" se imbraca legata la ochi, cu ceea ce ii dau femei de peste 50 de ani, din mediul rural, din hainele "alea bune de duminica si de nunta".
Yuk.
Andreea Marin sucks all the way :P However, nastere usoara si un copil sanatos, ca saracul/saraca va avea ceva de indurat cu familia din care provine. Imagine that, sa ai ca parinti pe falsii si infectii pamantului, zana zanelor si that 21st century Elvis-wannabe. OMG :)) [alta discutie, si mai trista :P]

O sambata profund productiva

Ultimele 2 episoade din Grey's Anatomy
Ultimele 2 episoade din Nip/Tuck

S-ar putea sa mai urmeze din Desperate Housewives

Tort, porumb din conserva (imi imaginez ca arata a obicei demn de mila de copil sarman, dar il ador ;)), urmeaza sandwichuri la cuptor.. si toata ziua a fost o mancareala si o zacere totala.. groaznic si minunat deopotriva, prima zi de gen in a long long time, si trebuie sa recunosc ca I kinda enjoyed it :P bine, nici vremea de afara nu prea e cine stie ce inviting..

Imi pare chiar rau ca nu am mai scris lately, de work nu am chef sa scriu, in rest ar fi cateva chestii dragute de povestit, dar m-a luat o lene totala de propriul meu blog. De cacat, recunosc. I guess it's just a phase :) Imi revin eu..

Omg, vine Michael Porter in Romania

It's official. We must definitely be on some map ;))

Conferinta, 30 noiembrie, Palatul Parlamentului. Tare.

Mai multe aici.

Aici era camera mea, aici jucam Risk si Carcassone si Wii in 4, aici beam cu prietenii, aici barfeam cu fetele..

Apanova can totally kiss my ass.

Imi vine sa ii ucid. E bine ca investesc in campanii maari si simpatice, dar nu investesc in tevi care sa nu mai explodeze si sa inunde strazi intregi.

De la vecinii de pe strada am inteles ca asigurarea Apanovei te despagubeste de tot ce trebuie, but what about my freakin' time? In care am alergat dupa muncitori si materiale si mobila, si mai ales, timpul in care nu am putut sa ma folosesc de camera. What about that?? I would so sue them, daca un proces ar dura 3 minute jumate. Ca de castigat am castiga mai mult ca sigur.

Pe scurt: inundatia a fost acum 2 luni, dupa vreo luna a venit zugravul si m-a asigurat ca ceea ce se vede pe pereti e pata, nu umezeala, am dat cu antimucegai si am zugravit, si dupa cateva zile a inceput sa reapara petele imense de apa de pe perete, s-a umflat zugraveala noua, si de o luna tot cade si se umfla, si camera e absolut nefolosibila. A special award for being in an extreme hurry goes to zugravul Costica, care isi merita si el un mare sut, dar pe care il va primi cand va repara ce a facut si nu va mai fi platit.

What about Apanova? Pe ei cum ii sutuiesc? For being un prestator de servicii de tot rahatul, iresponsabil si comunistic in ciuda privatizarii si a cosmetizarii corporatiste de rigoare. Fuck'em. :(

n-am mai scris demult

stau pe canapea cu laptopul in brate, butonez si ma uit la tv. uuuu, the life :P n-am mai scris de mult, si din pacate, nu revin cu nimic revolutionar :)) am chef doar sa bat campii un pic, so bare with me.. [or not :))]

ideea e urmatoarea: basically de cand mi-am luat laptopul si mai ales, de cand am net wireless, imi dau seama cam cat de putin inteleg din tehnologie. si de ce? pentru ca imi downloadez chestii de pe diverse torente (stiti voi, freeware & stuph :P), si vazut totul foarte simplist, am un fel de carte din plastic cu butoane in brate si prin aer zboara peste tot filme si muzica si-mi trec prin cap si prin diverse parti ale corpului inainte sa ma uit la ele pe monitor....?

asa. punct. va ziceam la inceput ca nu e nimic revolutionar. de fapt stiu ca e o aberatie de copil tampit, dar realitatea e ca mintea mea accepta si foloseste cu maxima incredere fenomenul, profita din plin de pe urma lui, dar nici nu poate macar sa se apropie de radacinile lui.. si nu incepeti sa-mi explicati, ca sunt sigura ca pot citi si singura pe wikipedia (swt de exemplu ar incepe imediat sa imi zica cum ca e aproape la fel ca le telefonul mobil, si ca daca inteleg aia trebuie sa inteleg si astalalta...), cred ca e pur si simplu one of those things pentru care imi simt limitarile mentale fara nici un fel de dubiu :)

si nici macar nu e tarziu, dar mi-e somn si sunt cam sictirita, no pms, pure and delicious sictir. ce cuvant balcanic :)

ah, si pentru a incheia in aceeasi nota plina de sens =)) azi am vazut la intoarcerea spre casa garda regala (a palatului Cotroceni) si fanfara militara mergand in formatie cu faclii in maini, si cantand, si looking pretty as candy. men in uniforms, yumm. many men in uniforms, yumm yumm.

[poza de aici]

Video killed the radio star with good reason!

De cand sunt la birou am devenit o fidela ascultatoare de radio. Ceea ce nu eram absolut deloc (inainte ascultam radio in general in masina - altcuiva -, deci evident ca foarte foarte putin).
Dat fiind ca Guerilla se aude foarte prost aici, si ca daca nu deschid radio-ul imi tziuie urechile de liniste ce e, ascult Europa FM si ce mai prind atunci cand mai "browzez" ;)
Concluzia generala e ca muzica de radio suge in marea ei majoritate big time! Evident ca e mainstream, nu discut factorul asta, discut insa cat de limitat poate sa fie playlistul. As putea foarte bine sa nu mai aud niciodata in viata mea urmatoarele melodii, care se repeta in mod obsesiv:
- Fergie - Big Girls Don't Cry (nu vad sincer de ce e considerata femeia asta asa un fenomen, I say she sucks all the way, mai ales ca solista, in BEP mai putin)
- Gwen Stefani - 4 in the morning (care ma enerva de altfel si de dinainte sa ma angajez, si pe posturile de muzica de la tv era data in isterie - si imi demonstra de prea multe ori pe zi ca the punk chick that she was is no more..)
- cam tot ce inseamna Timbaland si Nelly Furtado (care mi-a devenit profund antipatica de cand e prietena la catarama in ale cantatului cu Timbaland si Timberlake)
- Fly Project, Dj Project, Alexandra Ungureanu, Activ - CAH! enough already, sa mai schimbe naibii placa: toti au avut cate un hit pe care il semi-reactualizeaza la nesfarsit de fiecare data cand scot cate o piesa noua.. suna toate la fel, ffs..
- Voltaj cu ultima lor melodie profund imbecila, aia in care zic basically ca o freaca pe aceeasi fraza muzicala de 10 ani :)) - si de aceea, TREBUIE sa ii ascultam zilnic cu porcariile lor pseudo-rock
- etc etc etc.

Macar sunt stiri. Si dimineata are o emisiune Turcescu.. Dar la capitolul muzica.. 90% sunt porcarii..

Asa, si in incheiere ultima mea obsesie auditiva :) Peter, Bjorn & John - Young Folks. Looove it :)

RoBloggers Survey 2007

Catalin Manafu si Carmen Holotescu did it again, no oups included ;)

Avand in vedere ca RBS2006 a fost unul dintre instrumentele fara de care lucrarea mea de disertatie nu ar fi fost ce a fost, nu pot decat sa fiu o mare sustinatoare a lor in directia asta.

Completati deci chestionarul!

Plovdiv-ul vechi

On the road 1

Saptamana asta am fost la Plovdiv.
Probabil ca nu am spus pana acum, dar job-ul meu va presupune sa ma plimb destul de mult in tari din sud-estul Europei si in Germania. Which pretty much rules, pentru ca probabil nu as fi ajuns sa vad altfel prea curand un oras precum Plovdiv-ul, al doilea cel mai mare oras din Bulgaria, dupa Sofia, evident.
Plovdiv-ul are o parte noua si o parte veche, blocuri comuniste si case de la 1800 cu un singur etaj si bovindou, bulevarde mari si strazi pietruite asa cum erau si acum 200 de ani, o zona pietonala cu banci si magazine si cafenele - dar si mai multe amfiteatre romane inca in stare de semi-functionare.
Ceea ce e cel mai placut de vazut la orasul asta e ca e mai mult decat evident ca "misca" ceva, ca se dezvolta, ca zona veche - nu precum Lipscani - in ciuda tuturor problemelor puse de legislatia in vigoare referitoare la refacerea imobilelor, reinfloreste.
Apropos de infrastructura bulgarilor, despre care nu aveam o parere deosebita dupa cele doua experiente din verile 2006 si 2007 la mare, acum gandesc un pic diferit ;) Am intalnit mai multe portiuni de autostrada atat catre Sofia cat si catre Plovdiv si Ruse, iar drumurile nationale sunt chiar ok. Singura problema raman indicatoarele, sau mai bine zis lipsa lor, tonele de intersectii in care habar nu ai in ce naiba de directie sa o iei.
Seara la hotel am incercat sa ma uit la tv, needless to say ca a fost foarte greu sa gasesc un post care sa nu fie dublat, deci plictiseala crunta ;)) Ce am observat insa: bulgarii au reclamele de la Bonux cu tanti Maria or what's her name dublate, iar Moga ori a fost ripped off, ori a vandut negativul unei fufe locale la melodia fufei noastre locale, Anda Adam - aia cu "selecta".
In rest, e ciudat de observat cum tinerii bulgari nu prea stiu nici o limba straina. As in, nu ca nu o rup un pic, ci ca nu inteleg nici macar un "hello", aproape. Macar din punctul asta de vedere sa fim si noi in fata lor..
Cam asta vroiam sa va povestesc, daca mai imi amintesc ceva, mai bag un update. Oricum, daca treceti prin Bulgaria, treceti si pe la Plovdiv, chiar e un oras placut si interesant si misto, mult mult peste asteptari.

Profesori cu bloguri de la masteratele Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din SNSPA

Am descoperit azi cu mare bucurie faptul ca Florina Pinzaru, coordonatoarea disertatiei mele de la Masteratul in Management si Comunicare in Afaceri, si-a facut blog.
Toate respectele mele pentru Florina, una dintre cele mai tinere, mai deschise si mai competente profesoare ever. Cand eram eu la master, ea preda management strategic si marketing, si era coordonatoarea executiva a masteratului online. I can only delude myself into believing ca am avut si eu poate un mic aport la argumentele care i-au fost aduse in timp in favoarea publicarii unui blog ;))

Pe de alta parte, citesc de mai multa vreme blogul lui Dan Petre, pe care de asemenea l-am absolut "iubit" ca profesor la Scoala de Comunicare Orange. Il tin minte si acum cum venea el aproape la fiecare curs cu teancul de cartulii sa ne faca sa citim. Si cum ne-a facut el pe toti ASE-istii sa pricepem asa ce e cu comunicarea ;) Si ce zen era, si este, ma rog ;)) La SNSPA, el preda printre altele si la Masteratul in Publicitate si Reclama.

Am mai aflat in plus si de blogul Dorinei Gutu, legat de Masteratul de Marketing Politic, si evident, stiti probabil cu totii de blogul lui Razvan Matasel, mai cunoscut ca head of planning la Leo Burnett decat ca profesor la Masteratul in Publicitate si Reclama din SNSPA.

Pentru toti cei interesati sa urmeze cursurile acestor masterate, blogurile celor patru profesori de mai sus reprezinta niste resurse foarte folositoare. Aici si aici gasiti de exemplu informatii despre admitere.
Asa ca folositi cu incredere :)

Ceea ce pot spune cu siguranta este ca sfatuiesc pe oricine, si mai ales pe absolventii de ASE, sa se reorienteze pentru masterat catre SNSPA, in special daca specializarea pe care vor sa o urmeze se incadreaza in specificul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice.
Au o programa foarte interesanta si profesori in marea lor majoritate foarte dedicati si misto. In plus, o admitere foarte umana si personala, pe baza unui eseu de 10 pagini pe o tema la alegere si un interviu foarte adaptat fiecarui candidat in parte.

When the shit hits the fan

Acum vreo doi ani, cand am inceput eu sa citesc bloguri, aveam o senzatie totala ca oamenii aia care detin asa ceva sunt super destepti, simpatici, informati, un fel de wonder-geeksi, asa.
Fast forward spre 2007, data de gratie 7 septembrie. So what do we have here?

Ce-i drept, era de mai mult timp evident ca blogging-ul devine si la noi un fenomen mai de masa, deci nah, cu asta urmau sa apara si mizeriile. Lumea a fost fericita ca odata cu blogurile devine extrem de simplu ca neica-nimeni-ul cu minime cunostinte de publicare de continut pe web sa reuseasca sa faca totusi asta, si inca salut posibilitatea asta, insa.. mda.. odata cu disparitia barierelor a aparut si o gramada de jeg in curtea asta.

Nu am absolut nimic cu oamenii care scriu pe bloguri personale, oricat de bine sau de prost ar face chestia asta. Au spatiul lor de joaca, se scarpina in fund si povestesc despre asta, isi fac o poza la degetul mijlociul de la piciorul stang si o publica, sau pun la dispozitia multimii ultimile lor break-through-uri in domeniul fizicii atomice.. e treaba lor. Aviz amatorilor de mancat de rahat degeaba, gen baiatul asta. Revino-ti si da "close tab" daca nu te intereseaza continutul unui blog. Asa cum tie nu-ti place autorul acestuia, fii sigur ca nici el nu te-ar agreea pe tine. Si nici nu e absolut nici o problema cu asta, doar cu rautatea absolut gratuita.

Nu am aproape nimic nici cu cei care incearca sa foloseasca un blog in scopuri de comunicare organizationala, desi timp sa calibreze instrumentul asta a existat, si inca nu vad absolut nici un fel de rezultat super-cali-fragelistic. Cand scriam la lucrare ma cam auto-spalasem pe creier into believing ca desi un blog nu este solutia la toate problemele de comunicare ale unei companii, de orice marime ar fi ea, sau ale unui expert, el poate face minuni atunci cand e folosit cu cap, cu consecventa, daca reuseste sa faca macar un pic de scantei pe termen lung. Scantei mici si mari am tot vazut, chiar si cate un boom-bang sporadic, but where is the fuckin' revolution? Am avut conferinte, concursuri, acoperire in celelalte medii, podcasturi, video blogging, blogvertising, etc etc etc.. so why aren't we there yet?
Singurul domeniu in care chiar cred ca a miscat ceva mai semnificativ a fost in cel al crearii de reputatie sau a sporirii acesteia pentru diversi antreprenori si experti din diverse domenii si pentru crearea de retele de relatii intre ei, si nu numai. Si noi, astia mai micii, aspirantii la joburile si reputatia lor, studenti, sau doar new comers in bransa am avut sansa sa-i cunoastem prin scris dar si in persoana, sa vorbim la per tu si de la acelasi nivel, cumva. Asta a fost foarte tare.

Si acum categoria 3, bloggerii care scriu in speranta ca o sa aiba atata amar de trafic incat o sa atraga atat de multi bani, sa poata si inota in ei. Sunt si cazuri semi-fericite de oameni care chiar mai au ce scrie, insa realitatea e ca pe termen lung nici unul nu e chiar atat interesant, nici chiar dintre cei mai rasariti si cu notorietate mare. E prea evident ca stiu prea bine regulile de baza ale "jocului", vezi: scrie des, baga continut original pe cat poti de mult, atunci cand nu o faci citeaza sursele si fii sigur ca acestea sunt de prima mana, fii primul cu stirea, foloseste-ti retelele de relatii din online si in offline si vice-versa, fii consecvent, fa SEO, etc etc etc.. Mai nou insa, observ tendinta absolut jenanta de a face trafic din piatra seaca, mai baga un scandal, o cearta care dureaza la nesfarsit, pentru ca daca nu poti sa creezi valoare (at all sau numai pe alocuri), creeaza macar niste tambalau. Si e o mare virtute asta, sper ca intelegeti.

Rau e ca astia mai micii si mai noii, care isi iau ca modele un zoso, un piticu, un visurat, bloggeri care care tin bloguri cu teme destul de generale si reusesc totusi sa atraga in mod constant si mai decent un numar mare de vizitatori, au senzatia ca frumos ar fi poate sa faca trafic numai din scandal, numai din senzational. Pentru ca, de ce nu, atunci cand nu ai nimic de spus, ai doar cateva optiuni sa faci sa te citeasca lumea: copiezi si tu de pe ici pe colo, abordezi pe cat posibil numai teme foarte populare, sa nu iti pui prea mult la contributie mintea aia ingusta pe care o ai, si faci tiganie: mai bagi o minciuna, te mai certi cu un blogger mai important ca tine, etc.

Recunosc ca post-ul asta e scris intr-o stare de post-revolta. Revolta a fost ieri, ergo "post"-ul. E uimitor sa vezi cata rautate nejustificata poate sa iasa din oameni in cele mai aleatorii momente, cat de bine sa simt unii sa improaste cu rahatul din care sunt facuti in tot ceea ce ii inconjoara (vezi si comentariile din post-ul lui zoso, pe care le-a sters - asa ca jos palaria pentru el). In cazul bloggerilor, sa faca trafic cu orice pret, fara sa le pese de necunoscutii care au de suferit din momentele lor patetice de glorie.

Asa ca asta e perspectiva mea asupra marelui balon de sapun care este blogosfera romaneasca. E cam ca in viata, doar ca anonimitatea pe care ti-o da internetul nu face decat sa scoata si mai multa porcarie la iveala. Fun, fun, fun.

News

So guess what, I have a job :)
E deja a treia zi si mi se pare foarte tare deocamdata.
De blog nu stiu ce sa zic, sunt intr-o pana totala de elan sa ma adun sa scriu ceva, desi chestii se tot intampla..

Pai da, deci mai vorbim :)

Pretty pink room in trouble

Dupa cum spuneam si mai devreme: inundatie => serverul retelei de "cartier" bye-bye => oricum switch-ul si router-ul de la mine baldabac => dat fiind ca situatia nu promitea sa se remedieze prea curand, ne-am facut abonament la Clicknet, deci, ta-daaa - am net!

Asa ca pozele, finalmente:









Sper sa incepem reparatiile saptamana asta, problema e ca in ciuda caldurii peretii nu par a se fi uscat => deci caca :P

Very tired, pretty pissed off de situatia asta.. Cand ma gandesc ca iar am de cumparat materiale, chestii, trestii, mizerie, uffff..

Bloggerita sinistrata :P

Deocamdata luati de citit de aici.
Cam asa a aratat duminica mea ;))
Deocamdata evident ca nu am net, ca au plutit diversele obiecte total indispensabile pentru functionarea acestuia ca o barcuta pe valuri. Sau sub ele. You get the picture.
Pun si poze, ca am. Da' nu acum, ca n-am cum.

Me needs to vrrum vrrruuummmm

Stie cineva un instructor bun de scoala de soferi?
Am ajuns in acel moment din viata mea in care sunt obligata sa ma fac soferita, oricat m-am impotrivit eu pana acum ;))
Si as vrea un instructor destept si calm si care sa stie sa explice unei tute speriate de bombe ca mine de ce e misto sa conduci.. aveti cunostinta de asa cineva?

It's just a movie!

Am primit un nou tag (de la irn), de data asta unul greu ;)) dar poate unul dintre cele mai interesante ever.
Treaba suna cam asa: "Daca viata ta ar fi un film, ce fel de film ar fi?"

Ahem. Sa vedem:

Eu l-as vedea construit ca pe "Waking Life", o serie de scene aparent nelegate intre ele, fiecare cu insemnatatea ei cruciala, care ajung sa se intrepatrunda aproape doar prin prezenta implicita a mea in fiecare dintre ele.
Mai misto e ca fiecare dintre scenele astea are caracteristicile exacte ale mai multor genre-uri (god, iubesc pomposenia cuvantului astuia :))
- asa ca avem o bucatica de Friends mixed with ceva mai dark si mai baietos (merge si un Snatch sau un Trainspotting ceva, pe alocuri) - nu-mi vine nimic in minte acum - apropos de prietenii baieti din liceu;
- o bucatica de Sex and the City meets Bridget Jones meets ce stiu eu ce alte personaje feminine slightly fucked up - apropos de prietenele fete din viata mea, inclusiv sor-mea si prietenele ei;
- o bucatica gen Before Sunrise si Before Sunset pentru relatia si comunicarea bestiala la toate nivelurile dintre mine si my better half, chiar daca nu se va petrece in tren, ci cel mult in masina, dar mostly la mine si la el acasa;
- multa aberatie gen Drawn Together, for some sick reason ;))
- and then there's si mai multa aberatie legata de relatia dintre si cu parintii mei, dar n-as putea gasi un film echivalent sa va explic cam cum ar fi; un fel de Family Guy mai twisted si mai horror :))
- now and then cate o pauza muzicala - o bucatica de clip din melodiile mele preferate - cu siguranta ceva de la Killers, Stop Me al lui Mark Ronson, Depeche, Faithless, Cash, Cake, etc.

Oricum, pe scurt, un amalgam total de oameni, de agitatie, multa hahaiala dar si multe tonuri agresive, mai un moment scurt de respiro si de liniste, mai o bucata din soundtrack-ul vietii mele pus la maxim, zgomot de masa, simboluri consumeristice la greu, product placement la greu ;))

Nu stiu cum s-ar chema. Dar n-ar fi un film prea reusit, cred. Prea multe alternari intre plictiseala si haos total, o jonglare continua intre extreme intrerupta pe alocuri de momente atat de statice incat in realitate ai muri in fata televizorului daca n-ai avea telecomanda si multe posturi alternative ;)

Bine, ma repet, e doar un film. Stim toti cat se bate campii prin filme, vezi-doamne viziune cinematografica asupra unor evenimente reale. Bullshit :P E-X-A-G-E-R-A-R-I ! ;))

Da tag-ul lui mtx (care probabil il va face uitat :P), scandalosului, lui criz, lui boo si lui fry.

Later edit: si mariei, am uitat :)

Cat ne-a costat cazarea anul asta la mare

Merita un post separat subiectul asta ;))

Ne-am dus la Nisipuri iarasi fara sa avem nimic rezervat in avans, ne-am prezentat la primul info-center pe care l-am gasit (pe strada care duce spre Kempinski, n-aveti cum sa-l ratati) si din optiunile prezentate am ales Hotel Metropol de 3*, in partea mai nordica a statiunii, dar foarte aproape de mare si chiar si de centru. Am platit 50 euro pe camera pe noapte, bani in care a fost inclus spre uimirea noastra si program de demi-pensiune, pe care desi eram convinsi ca il vom evita, l-am folosit cu maxima incredere, pur si simplu pentru ca mancarea era foarte variata si foarte buna. Singurul minus la hotelul asta a fost legat de faptul ca nu am avut aer conditionat, but it wasn't that bad. Personal foarte atent, curatenie, foarte ok.

La Nessebar am vrut neaparat sa stam in orasul vechi, asa ca am rezervat ceva cu vreo saptamana inainte. Am stat la Hotelul Saint George, un hotel in extremitatea stanga a insulei, 40 euro pe noapte camera. Aer conditionat, parcare, frigider, tv. Pretty cosy, curat, dragut. Nu va sfatuiesc sa alegeti pentru cazare Nessebarul nou, desi plaja e acolo, pentru ca e asa.. ca un mare Neptun. Blocuri mari si urate, poate cu conditii decente inauntru, insa cu siguranta fara farmecul Nessebarului vechi.

In Vama Veche am stat - mare greseala - la dispeceratul de cazare de la Bibi. Desi locul arata relativ decent, camera cu aer conditionat si baie in camera a fost 140 ron, insotita de un zgomot infernal, si in general, conditii dubiosele. Never again :P

Cum a aratat in Bulgaria la mare

Mi-e un pic lene sa stau sa mai fac descrieri asa de amanuntite ca anul trecut ;) Asa ca poze:

pe terasa hotelului Metropol din Nisipurile de Aur, la etajul 12:


vederea pe care o aveam de pe balconul camerei noastre de la etajul 11:


rasarit de soare la Nisipuri, tot de pe balcon pozat:


Nessebarul vechi vazut dinspre Nessebarul nou si Sunny Beach:


Unul dintre porturile dragalase din Nessebar:


Ruinele bisericii Sf. Sofia din Nessebar:


Sunny Beach vazut la apus din Nessebarul vechi:


Cod rosu la Sunny Beach, si lumea chiar nu intra in mare. In schimb apa avea o culoare ;)


Pozele facute de mtx, evident ;)